Petre Țuțea – Titanul Românesc

Durata articol - 16 minutes
Petre Tutea

Petre Tutea

Am devenit un gânditor creştin când mi-am dat seama că fără revelaţie, fără asistenţă divină, nu pot şti nici cine sunt, nici ce este lumea, nici dacă are vreun sens sau nu, nici dacă eu am vreun sens sau nu. Nu pot şti de unul singur, când mi-am dat seama că fără Dumnezeu nu poţi cunoaşte sensul existenţei umane şi universale.

— Petre Țuțea

Fiindcă pe 6 octombrie a fost aniversarea nașterii lui Petre Țuțea, am decis să îi comemorez amintirea printr-un nou articol marca Harta Numerologică, cu atât mai mult cu cât îmi doream de multă vreme să pătrund tainele numerelor acestui gigant al gândirii și filosofiei românești.

Înainte de a începe analiza propriu-zisă, cu îngăduința voastră voi continua cu câteva detalii biografice.

Biografie Petre Țuțea

Petre Țuțea s-a născut în 6 octombrie 1902 în comuna Boteni, județul Muscel (azi județul Argeș). Tatăl său, Petre Bădescu era preot ortodox iar mama sa, Ana Țuțea, era o țărancă analfabetă. Preotul Petre Bădescu, rămas văduv, neputând să se recăsătorească, a început o relație cu Ana, o fată evlavioasă din sat. Petre, copil nelegitim, a fost înscris la primărie sub numele mamei. Tatăl său a murit în 1924, când fiul său avea 22 de ani.

Studii

După absolvirea Școlii primare din Boteni (1913), Petre Țuțea urmează cursurile Gimnaziului “Dinicu Golescu” din Câm­pulung Muscel între 1913 – 1917. În 1917, în timpul războiului, școlile funcționau cu intermitență, profesorii erau sub arme, astfel că trei ani (1917 – 1920) Petre Țuțea și-i petrece la Boteni, în casa părintească. În 1920, la sugestia consăteanului și colegului său Ion Chelcea, cunoscut etnograf mai târziu, se duce la Cluj, se înscrie în clasa a V-a la Liceul “Gh. Bariț” și, în 1923, promovând ultimele două clase ale cursului superior (a VII-a și a VIII-a, pe atunci) într-un singur an, absolvă liceul, își susține examenul de bacalaureat, iar în toamna lui 1923 se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din Cluj. Urmează cursurile Universității din Cluj, obținând licența și docto­ratul în drept cu calificativul Magna cum Laudae, cu o lucrare privind contenciosul administrativ. (1929)

Activitate

În 1933, Petre Țuțea a fost angajat prin concurs ca Referent în Ministerul Industriei și Comerțului, ulterior devenit Ministerul Economiei Naționale. În timp a avansat pînă la funcția de Director de studii, funcția maximă pe care a deținut-o în cariera de economist. A fost detașat în Germania între martie 1933 și decembrie 1934, la Agenția economică din Berlin, ca angajat al Ministerului Industriei și Comerțului (M.I.C.). În nici un caz nu a fost plecat pentru studii la Universitatea Humboldt, trimis de către Alexandru Vaida-Voevod, “legendă urbană”, născocită de presă. Rechemat în Ministerul Economiei Naționale, centrala Industrie și Comerț, Petre Țuțea funcționează aici până la data arestării – 12 aprilie 1948. Deși doctor în Drept, se specializase în economie, conform vocației sale reale.

Începând cu 1935, Petre Țuțea va fi atras de Mișcarea Legionară. În vara lui 1935, îl întâlnește pe Corneliu Zelea Codreanu în tabăra de la Carmen Sylva, apoi pe Ion I. Moța, Vasile Marin, etc… După instaurarea guvernării legionare la 6 septembrie 1940 Petre Țuțea a devenit membru cu drepturi depline: “adevărul este că, oficial, am devenit membru al organizației legionare imediat după 6 septembrie 1940”, spunea Țuțea în 25 mai 1957. În scurt timp, a fost numit, în mod excepțional, șef de cuib:

„Am participat la ședințele de cuib, pe care le-am condus conform instrucțiunilor din Cărticica șefului de cuib. Ședințele s-au ținut în locuința lui Traian Popescu, însă nu îmi reamintesc pe ce stradă locuia. Am plătit cotizații și am participat la o excursie în pădurea Băneasa, unde s-au discutat diferite probleme cu caracter legionar. În calitatea mea de șef de cuib, am făcut un plan de activitate a cuibului în care prevedeam activitatea educativă a membrilor legionari din cuibul meu și care consta în lectura în cadrul cuibului a Bibliei și a întregii literaturi legionare, marșuri.”

După 6 septembrie 1940 Conducerea Mișcării Legionare îi încredințează lui Țuțea funcția de secretar general la Ministerul Economiei Naționale și, în această calitate, face parte din diverse delegații care au purtat negocieri economice la Berlin și la Moscova. După evenimentele violente din 21-23 ianuarie, cunoscute îndeobște sub denumirea de “Rebeliune legionară”, este deținut pentru scurtă vreme în Lagărul de la Târgu Jiu, după care este eliberat și repus în funcție. După 23 august 1944, continuă să lucreze în același minister, la Direcția Încurajării Exportului, apoi funcționar în Direcția Studii și Documentare, pentru ca în final să lucreze în Direcția Acorduri, protejat de Lucrețiu Pătrășcanu contra “epurărilor” succesive din aparatul de stat. Două săptămâni după destituirea lui Lucrețiu Pătrășcanu, va fi arestat și Petre Țuțea, de mai multă vreme în atenția S.S.I., ce avea și el în scurt timp să se transforme în Securitate. Cu o întrerupere între 1953 și 1956, va fi deținut până în 1964. Eliberat din detenție, în urma amnistiei din 1964, patru ani mai târziu, în primăvara lui 1968, lui Petre Țuțea i se întocmește o “fișă personală” (în cadrul unui “Referat cu propuneri de avertizare a numitului Țuțea Petre”):

„Dar, fire de boem, dominat puternic de eul său, n-a acceptat să intre în câmpul muncii pe lângă faptul că nu este dispus “să se bage slugă la dârloagă” (sic!) autocaracterizându-se ca om “inadaptabil la situația politică și economică actuală””

În vârstă de 66 de ani în 1968, Petre Țuțea avea deja vârsta de pensionare, dar deținuților politici nu li se recunoștea perioada de detenție drept “vechime în muncă”. Tot aici se propune: “a se aproba avertizarea numitului Țuțea Petre de către organele noastre, fără audierea unor martori deoarece poziția sa dușmănoasă a fost semnalată de mai mulți informatori”. Până la sfârșitul vieții a trăit extrem de modest, într-o garsonieră din apropierea Parcului Cișmigiu, ajutat de câțiva prieteni care obținuseră un mic ajutor bănesc și mâncare de la Casa Scriitorilor.

Ultimii ani

În ultimii ani, (după 1989), starea sănătății lui Petre Țuțea s-a înrăutățit. Marea majoritate a timpului o petrecea în pat, fără a mai ieși din casă. A avut însă în preajma lui permanent câțiva prieteni din detenție, dar și studenți. Datorită tremuratului mâinilor, nu mai putea să scrie, trebuind să dicteze. În toamna lui 1991, Petre Tuțea a fost internat la spitalul Filantropia. Deși rezultatul analizelor a fost bun, a continuat să fie chinuit de cefalee și de groaza de singurătate. La insistențele lui Dan Amedeo Lăzărescu, se înscrie în PNL. Țuțea moare la 3 decembrie 1991, dimineața, lucid fiind, într-o rezervă a spitalului “Cristiana” din București pe când era intervievat de un grup de reporteri. Avea 89 de ani. Ultimele sale cuvinte au fost : “Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!” Este dus de la București la Boteniul natal cu o mașină care transporta morcovi. Înmormântarea are loc în ziua Sfîntului Nicolae, drumul spre locul de veci făcîndu-l într-un car tras de boi. Cei prezenți la înmormântare susțin că nici măcar nu erau boi. Erau vaci. Slujba de înmormântare a fost făcută după rit ortodox, Petre Țuțea fiind înmormântat în cimitirul ortodox al comunei Boteni. Într-un interviu, publicat postum, în “România Liberă”, Petre Țuțea afirma :

„Am lăsat o cerere la Uniunea Scriitorilor să fiu înmormântat la Blaj, în Mica Romă a lui Eminescu. Am plătit slujba, clopotele, locul. Acu – sigur că la Blaj pot să fiu înmormântat și lângă gard, că-i pământ sacru acolo… Eu sunt legat de Blaj prin concepția mea panlatină a culturii române”.

Sursa: Wikipedia

HARTA NUMEROLOGICĂ A LUI PETRE ȚUȚEA

Petre Tutea

Petre Tutea Harta Numerologică (Tabelul 1)

 

De obicei petrec ceva timp în căutarea titlului potrivit pentru fiecare analiză numerologică, dar de data aceasta mărturisesc că am știut pe loc care va fi acest titlu. Îmi pare a fi atât de firesc, atât de natural încât orice alte cuvinte sunt de prisos.

Petre Țuțea a fost și va rămâne pentru totdeauna un Titan al gândirii românești. Harta sa numerologică nu face decât să ne confirme acest lucru, după cum vom vedea în cele ce urmează.

Configurația Calea Vieții 1 & Dorința Inimii 1 descrie un om puternic, dârz, încrezător, cu o voință de fier și cu o încredere nestrămutată în steaua destinului său.

„Omul a depăşit condiţia de animal abia atunci când în el a apărut ideea nemuririi, care nu trebuie confundată nici cu permanenţa speciei, nici cu concepţia estetică a gloriei.”

Cifra 1 este o cifră care apare în mai multe locuri în harta sa numerologică. În afară de cele două apariții menționate anterior, mai apare o dată în luna nașterii (10=1), și încă o dată în configurația prenumelui său, pe care o voi analiza în detaliu mai jos.

Semnificația numelui Petre

Semnificația numelui Petre (Tabelul 2)

Am ales să suplimentez profilul numerologic al lui Petre Țuțea cu o analiză detaliată a prenumelui său întrucât acesta sprijină ideile menționate anterior, punând cu atât mai mult accent asupra importanței cifrei 1 pentru viața marelui gânditor.

Astfel, după câte putem observa, cifra 1 intră în prim plan chiar și la nivelul numelui Petre, adât ca Vibrația generală (expresia întreuglui Nume), cât și ca Dorințe Lăuntrice (expresia vocalelor). Numele Petre descrie un om cu o personalitate puternică, dinamică, tăioasă și intransingentă.

Harta Evenimentelor Petre Țuțea

Harta Evenimentelor Petre Țuțea (Tabelul 3)

Privind în ansamblu harta sa numerologică, lucrurile par destul de clare și de simple. Cu toate astea, viața ilustrului filosof a fost departe de a fi simplă, iar câteva dintre momentele decisive ale vieții sale par a fi semnalate de către cifrele care marchează evenimentele vieții sale. Astfel, avem următoarele:

Anul 1935 – an care marchează implicarea sa în Mișcarea Legionară – un an reprezentat prin cifra 8 (organizare, disciplină, idealuri, organizații), este precedat de doi ani de tip „11”. Acești doi ani (1933-1934) trădează o perioadă foarte agitată pentru Petre Țuțea, o perioadă în care acest a cunoscut, probabil, numeroase revoluții și transformări interioare, și care, în cele din urmă, l-a îndemnat să devină părtaș al Mișcării Legionare.

Acest număr 11 (repetă tematica lui 1) este reprezentativ pentru evoluția lui Petre Țuțea, fiind chiar numărul sub care acesta se naște, în Harta evenimentelor din viața sa (Tabelul 3, anii 1902-1903), și pe care îl regăsim și în Traseul Vieții (Tabelul 1, stânga jos). Această aglomerație nu este întâmplătoare, ci reprezentativă pentru întreaga sa viață. Petre Țuțea s-a născut sub semnul revoluționarei cifre 1 care dinamizează absolut fiecare aspect al ființei sale.

„Treisprezece ani de închisoare… Aveam doar o hăinuţă de puşcăriaş. Ne dădeau o zeamă chioară şi mămăligă friptă. M-au bătut… M-au arestat acasă. Nici nu ţin minte anul… Când m-au anchetat am leşinat din bătaie. Iacătă că n-am murit! Am stat la Interne trei ani. Am fost după aceea la Jilava, la Ocnele Mari şi pe urmă la Aiud. Eu mă mir cum mai sunt aici. De multe ori îmi doream să mor. Am avut mereu laşitatea de-a nu avea curajul să mă sinucid. Din motive religioase… Treisprezece ani! Nu pot să povestesc tot ce-am suferit pentru că nu pot să ofensez poporul român spunându-i că în mijlocul lui s-au petrecut asemenea monstruozităţi.”

Cu toate acestea, pentru mine, dimensiunea titanică a ființei sale reiese tocmai din faptul că s-a născut, a trăit și a gândit într-o perioadă în care nu era nici de născut, nici de trăit și nici de gândit, și nu numai că a făcut aceste lucruri, dar le-a și ridicat la rang de ideal. Este cutremurător gândul la experiențele pe care le-a avut de îndurat în închisoare numai pentru simplul fapt că nu a vrut să renunțe la idealul său interior.

14_t[1]„Eu, cultural, sunt un european, dar fundamentul spiritual e de ţăran din Muscel. La închisoare, grija mea a fost să nu fac neamul românesc de râs. Şi toţi din generaţia mea au simţit această grijă. Dacă mă schingiuiau ca să mărturisesc că sunt tâmpit, nu mă interesa, dar dacă era ca să nu mai fac pe românul, mă lăsam schingiuit până la moarte. Eu nu ştiu dacă vom fi apreciaţi pentru ceea ce am făcut; important e că n-am făcut-o niciodată doar declarativ, ci că am suferit pentru un ideal. E o monstruozitate să ajungi să suferi pentru un ideal în mod fizic.”

Pasiunea și dragostea sa pentru poporul român le regăsesc în profunzimile cifrei 5 – cifra Omului și a pământului, și, deși Petre Țuțea a rămas celebru, printre altele, pentru faimoasa frază rostită după alegerile din ’90 (când comuniștii au revenit la putere) – „Un tâmpit mai mare ca mine nu există. Să faci treisprezece ani de temniţă pentru un popor de idioţi! De asta numai eu am fost în stare…” –  eu continui să cred că această dragoste este ceea ce l-a ținut în viață în, nu atât dragostea pentru o anumită instanță de timp din viața acestui popor, cât o dragoste atotcuprinzătoare, care îl cuprinde pe român de la începuturile sale și merge până acolo unde acesta din urmă își atinge nemurirea…

În sfârșit, Numărul Personalității 22 descrie o persoană impozantă, impunătoare, care comandă atenția prin simpla sa prezență. În acest 22 se ascund multe lucruri, dintre care amintim natura sa ordonatoare și orientarea către principii mai înalte de existență, o natură care guvernează atât de mult din opera filosofului, dar și imensa tensiune interioară resimțită de acesta.

„Poarta spre Dumnezeu este credinţa, iar forma prin care se intră la Dumnezeu e rugăciunea. Rugăciunea e singura manifestare a omului prin care acesta poate lua contact cu Dumnezeu. Gândită creştin, rugăciunea ne arată că umilinţa înalţă, iar nu coboară pe om.”

Numărul Maturității 6 și Ziua Nașterii 6 stau drept dovadă pentru sensibilitatea, dragostea și profunzimea sufletului lui Petre Țuțea, dar și pentru sacrificiile făcute de acesta pentru Om, pentru Țară, cât și pentru credință. Cifra 6 simbolizează renunțarea la sine pentru cei din jur.

În loc de încheiere

Am ales pentru final câteva din numeroasele citate grăitoare ale lui Petre Țuțea:

”Deşi sunt bolnav şi neajutorat, nu îmi pare rău că exist. Încerc eu să-mi pară rău, dar n-are sens. Ştiţi de ce? Pentru că eu constat, în mod evident, că exist. Ceea ce mă confiscă pesimismului de a mă autonega este evidenta existenţei mele. Omul care se sinucide n-a constatat că e om. N-a reuşit să intuiască existenţa sa. Să se trăiască pe sine. Eu nu mă pot sinucide – indiferent de starea mea, sănătate sau boală – fiindcă nu m-am făcut eu. N-am venit cu voia mea pe lumea asta. Şi nici n-am să plec de voie din ea. Ăsta este jocul fundamental al existenţei mele.”

„Acum, mai la bătrâneţe, pot să spun că fără Dumnezeu şi fără nemurire nu există adevăr.”

Mulțumesc.

Petre Țuțea

 

Cu drag, pentru voi:

Surse Foto: www.tutea.ro

One Comment

  1. Petre Tutea este foarte aproape de sufleul meu. Daca l-as fi intalnit nu cred ca as fi avut curajul sa-mi ridic capul in fata lui. Un om care a stat 13 ani in inchisoare si nu orice inchisoare….si de care majoritatea nu au auzit!!!!!!
    Ma gandeam cand o sa scrii un articol pentru el…a iesit foarte bine. Felicitari!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *

  • Testimonials

    Balogh MargaretaMultumesc! Mi-am citit cu atentie harta, se potriveste ca o manusa. Dar mi-a deschis si ochii in niste directii pe care nu le intelegeam chiar eu, dar ceilalti? Asa sunt “croita”si raman asa, doar ca am acuma alta viziune. O zi minunata! Margareta Balogh05 martie 2013Satu Mare