Aurora Gruescu – Doamna Pădurilor

Durata articol - 8 minutes

Aurora Gruescu

Cu puțin timp în urmă frunzăream internetul căutând diverse informații când dau peste un articol despre „prima femeie inginer silvic din lume.

Am citit articolul cu nesaț, apoi am căutat mai multe informații. Ceea ce m-a marcat cel mai mult în povestea vieții ei a fost dragostea nețărmurită pe care o avea pentru pădure și natură. Eram înmărmurit. „Iată o femeie remarcabilă!” mi-am zis. O femeie cu adevărat puternică, înzestrată cu suficientă tărie interioară încât să poată îndura toate preconcepțiile și vicisitudinile ce s-au abătut asupra ei doar fiindcă a îndrăznit să își urmeze visul.

Am simțit instant că pașii nu mi-au fost îndrumați degeaba către această femeie deosebită. Trecând apoi în revistă personalitățile care mi-au atras atenția în ultima vreme, am remarcat că personalitățile feminine nu au încă reprezentante în această listă. Am realizat imediat că d-na Aurora Gruescu, „doamna pădurii românești” s-ar potrivi de minune aici.

AURORA DRAGOMIR

Aurora Gruescu (născută Dragomir) a apărut pe lume în data de 11 mai 1914, în zodia Taurului, în localitatea Oituz, jud. Bacău.

Ceea ce m-a impresionat la harta numerologică a numelui ei este fără doar și poate senzația de datorie, de dragoste, de responsabilitate față de ceea ce iubește cel mai mult. Numărul 22, flancat de numerele 6 și 9, descrie o viață marcată de nevoia de a realiza ceva important, de a dedica o bună parte a vieții unui scop nobil, de a lăsa o moștenire demnă urmașilor săi.

De asemenea, nu este întâmplătoare nici meseria pe care și-a ales-o – Inginer Silvic – o  „meserie grea, pentru bărbați, solicitantă, epuizantă, pe care trebuie s-o faci în teren, nu în birou“ (așa cum îi spunea profesorul care încerca să o convingă să renunțe), o meserie care îi cerea numeroase sacrificii, adesea în dezavantajul propriei sale familii, dar care îi oferea și cea mai adâncă satisfacție posibilă: aceea de a avea grijă de patrimoniul silvic al pământului nostru strămoșesc. Îmi imaginez că vedea copacii și pădurea ca pe o ființă vie, cu care putea vorbi și pe care o asculta povestindu-i despre grijile și nevoile sale.

Compasiunea, spiritul nobil și înălțător, inteligența, idealismul, dragostea și armonia erau caracteristici care făceau parte din bagajul spiritual al acestei doamne a pădurilor. Era o femeie demnă, hotărâtă, cu un aer impunător și avea o viziune pe care era croită să o urmărească până la capăt.

AURORA GRUESCUDupă căsătorie, reacția oamenilor s-a transformat în indiferență. Chiar Aurora vorbește într-un interviu despre modul în care a fost tratată de colegii săi în timpul facultății.

„Doi ani nu mi-a vorbit colegul meu de bancă, zicea că n-are ce să discute cu o fată despre probleme care sunt ale bărbaţilor. Atunci, prejudecăţile se manifestau foarte puternic şi printre intelectuali. De-abia când am avut primul post la Casa Pădurilor Statului am simţit că sunt tratată altfel, deşi aveam un salariu mai mic decât o pensie”

În ciuda tuturor adversităților, a reușit. După căsătorie, numele ei îi acordă o greutate și o solemnitate parcă și mai înaltă. O combinație atât de intensă nu poate descrie decât o viață extrem de vie, dedicată ambițiilor și planurilor mărețe. Citind cele câteva rânduri din biografia pe care am putut-o afla, am rămas profund impresionat de implicarea sa în primul plan de împădurire națională pe o suprafață de 100.000 de hectare. Nu pot să nu mă gândesc la modul în care sunt tratate astăzi pădurile și resursele naturale ale acestui pământ.

Iată o femeie care și-a dedicat întreaga viață prezervării și dezvoltării acestei bogății naturale a pământului. Idealurile nobile, personalitatea puternică și dârză, puterea de muncă dar și încrederea în ea însăși au condus-o pe un drum plin de glorie și inspirație.

Membru de onoare al Societăţii „Progresul Silvic”, filiala Prahova, membru de onoare al Asociaţiei Generale a Inginerilor din România, al Ministerului Apei, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. Nominalizată de «The American Biographical Institute» pentru titlul de personalitate a anului 1997. A obţinut Medalia de Argint la Expoziţia filatelică binaţională România – Israel.

„Aurora Gruescu a fost cea care a deschis şi altor femei drumul în silvicultură. Dar nu numai atât, a fost, ca inginer silvic, un specialist foarte bun. A făcut lucruri bune şi şi-a lăsat, astfel, amprenta peste tot pe unde a trecut” (Alexandru Beldie, primul doctor în silvicultură din România).

Printre distincțiile sale se numără:

  • Membru de onoare al Societății „Progresul Silvic”, filiala Prahova;
  • Membru de onoare al Asociației Generale a Inginerilor din România (și singura femeie membru a acesteia);
  • A fost nominalizată de „The American Biographical Institute” pentru titlul de personalitate a anului 1997;
  • I-a fost dedicată o carte: „Legământ cu taina codrilor”, scrisă de ziarista Rodica Simionescu
  • Prima femeie inginer silvic din lume, fapt pentru care a intrat în Cartea Recordurilor (Guiness World Book of Records).

Munca sa nobilă însă a avut un preț mare. Ea însăși mărturisește că nu a fost alături de fiul ei atât de mult cât și-ar fi dorit și, în urma pensionării la vârsta de 59 de ani, își dedică timpul călătoriilor și creșterii nepotului său, Radu, căruia „îi insuflă dragostea pentru pădure”.

Un alt lucru impresionant este că pe tot parcursul vieții, inclusiv după pensionare, ea rămâne o persoană mereu activă, mereu vie, așa cum ea însăși povestește cu cuvintele ei:

Dupa ce m-am pensionat, am fost tulburata si nedumerita. Ce sa fac cu atata timp? Ce sa fac departe de padurea langa care am trait in permanenta pana atunci? Locuisem si in Bucuresti, cunoscusem eleganta si rafinamentul societatii bune, imi placuse sa-mi etalez toaletele, dar nu participasem la spectacole de opera, nu citisem cat as fi vrut, nu calatorisem asa cum mi-ar fi placut si mi-as fi dorit. Si nici de fiul meu, Mircea, desi i-am dat tot ce ar fi putut sa vrea un copil, nu ma ocupasem intru totul… L-am frustrat, din prea mare si prea multa dragoste pentru padure, de alintari, de mangaieri, de timpul pe care ar fi trebuit sa-l petrec langa el. Cand m-am pensionat, in 1973, era prea tarziu pentru astfel de lucruri. Dar dupa pensionare mi-am dat seama ca pot repara aceste lucruri. Si m-am dedicat, asa cum nu facusem cu tatal lui, nepotului meu, Radu, cu care am fost si sunt foarte buna prietena. Cu el am facut excursii, i-am insuflat dragostea pentru padure, i-am cunoscut colegii, i-am stiut toate bucuriile si intristarile, am petrecut sarbatorile alaturi de el, am fost impreuna la spectacolele pe care nu le vazusem inainte, am colindat librariile, am ascultat muzica, am trait. Am trait altfel… Asa se face ca am ajuns sa pretuiesc si alte lucruri. Salonul Umorului, organizat la casa lui Cezar Petrescu de 9 ani incoace, de fundatia care-i poarta numele, este unul dintre acestea. Imi place sa-mi mentin langa marii oameni care vin aici spiritul si sufletul tanar. Uit ca am atatia ani. Nouazeci! Aproape un veac… Cand or fi trecut toti, mai ca nu stiu… Ca parca ieri eram copil, la Oituz!

Concluzii

Nu pot spune prea multe, în orice caz nu suficient de multe încât să aducă cinste acestei persoane minunate. Viața ei este o adevărată inspirație, ca o gură de aer proaspăt în mijlocul societății mocirloase în care ne zbatem astăzi.

Printre altele, Aurora Gruescu a refuzat să se înscrie în partidul comunist, motiv pentru care era considerată „dușman de clasă” al partidului. Întotdeauna sunt impresionat de tăria și caracterul puternic al oamenilor cu adevărat nobili, al oamenilor care refuză să plece capul… cu atât mai mult cu cât aceste caracteristici par să lipsească din ce în ce mai mult dintre trăsăturile noastre, ale celor de azi.

Recunosc că sunt tânăr și impresionabil, dar îmi lipsesc modelele nobile, îmi lipsesc oamenii de la care pot învăța cu adevărat. Pentru asta îi sunt recunoscător Aurorei, și tuturor acelor eroi de care încă nu am auzit, fie că sunt ascunși printre cotloanele obscure ale istoriei sau ale memoriei unor oameni care nu mai au puterea de ridica din ruine monumentele sufletești ale neamului.

Îți mulțumesc, Aurora.

11 februarie 2013

Cărți despre Aurora Gruescu

Aurora Gruescu Carte

2 Comments

  1. Mi se umple inima de incantare sa aflu ca exista astfel de femei, de oameni ! 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *

  • Testimonials

    David StanicaAndrei specifica faptul ca numerologia nu e o stiinta exacta, si ca depinde mult de fiecare sa isi interpreteze utilitatatea profilului in viata lor, avand incredere in propria intuitie care le indica ce anume din profil e util, si ce nu. Eram sceptic in legatura cu numerologia (imi suna ca astrologia) (si inca sunt) si nu as platit pt un profil ca asta in mod normal. Ce m-a determinat sa platesc au fost cateva analize numerologice ale unor oameni de geniu, facute de Andrei. M-a dat pe spate … David Stănică9 Februarie 2013Manchester